M-am gândit să
scriu şi eu ceva, dar e tocmai ora aia care mă loveşte un ‘sugar rush’
incredibil şi în afară de nişte miere nu am nicio altă salvare.
Ciudat sau
nu, eu nu prea apuc niciodată din minunăţiile făcute de Cătălina si Roxana,
poate doar nişte quiche cu spanac şi feta, ceea ce nu îmi alină suferinţa, eu
nemâncând niciodată în viaţa mea brânză. Da, sunt o broască mai ciudată, gastronomic
vorbind. Dar sunt convinsă că nici voi nu mâncaţi diverse alte lucruri pe care
eu le iubesc: pătrunjel, măsline, muuultă lămâie, coriandru şi combinaţia de
dulce-acrişor-picant care îmi aduce papilele în extaz de fiecare dată.
Revenind la
momentele în care în mine se duce o adevarată bătălie cu pofta, acestea nu sunt
deloc puţine: aranjatul pozelor pentru site şi facebook, corectatul meniurilor,
ofertele pentru catering, prezentările pentru parteneri, descrierile pentru
evenimente – toate conţin mâncare!
Iar cuvintele...cuvintele sunt de fapt lucrul care mă enervează cel mai mult.
Cum să mai fiu normală când citesc ceva de genul:
‘Gorgonzola și ciuperci,
aromate puternic cu cimbru și ierburi provençale’? – păi după ce mi se duce mirosul de cimbru şi alte ierburi până în
varful capului, pot să ignor cu uşurinţă până şi brânza!
‚Dovleac, morcovi, cartof
dulce, lapte de cocos, turmeric, coriandru’ ? – a pus cineva cocos,
turmeric şi coriandru în aceeaşi descriere?! Îmi este greu să şi selectez care
din minunăţiile astea să mi se suie prima la cap...uff
‚Citronella’? – mai
e nevoie de vreo descriere? Este clar această Cinderella a tartelor, pe care ar
fi bine să nu o subestimezi numind-o tartă cu lamâie, pentru că după ce o guşti
te vei teleporta automat într-o grădină tropicală, în miros de coajă de
portocală şi lămâie şi în decoruri cu palmieri, apă turquoise şi hula-hula
girls. Engage!
Dar cel mai
şi cel mai enervant este când îi vezi pe oamenii din jur devorând brioşe şi
cookies înainte de a porni spre Babele, căutând cu disperare ultimul ‘cub’ cu
somon şi capere şi efectiv îmbulzindu-se pentru ultima felie de banana bread
(asta în timp ce tu fierbi zeci de litri de cafea ca să le trezesti lor toate
simţurile de dimineaţă şi constaţi cu stupoare că ai rămas şi fără cafea şi
fără brioşă, aşa că mănânci resemnat nişte pufuleţi sănătoşi). Ar mai fi câteva
poveşti despre oameni frumoşi care aşteaptă patru ore nişte paste şi culeg
gunoaiele dintr-un râu în această lungă aşteptare, despre un punct de tratament şi supă în pahare de
bere, dar toate astea merită şi ele un post separat.
(http://www.inthepinkandgreen.com/p/recipes.html)
Until then, citiţi
descrierile şi exersaţi-vă imaginaţia. Mai e puţin până pe 15 septembrie!
Şi pentru că
o imagine face totuşi cât o mie de cuvinte:
a.m.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu